Poate că nu mă credeți când vă spun că economiile mixte o duc mai rău decât cele pur capitaliste. Asta pentru că nu există economii de-adevăratelea laissez-faire, anume, economii ce nu sunt guvernate. Așa că nu avem ce exemple să tragem, și ce să ilustrăm. Deci, nu vă învinuiesc că nu mă credeți.
Apoi, mai vine problema pensiilor. Cine va avea grijă de bătrâni la vârstă înaintată? Avem nevoie de stat pentru asta, nu? Avem nevoie și de spitale, școli, biserici, poliție, armată... de asistență sociaaală! Trebuie să-i ajutăm pe săraci!
Cu siguranță aceste măsuri ar duce la creșterea nivelului de trai, la scăderea diferenței dintre bogați și săraci, la egalitate! Nu?
Cu cât statul întreprinde mai multe lucruri, cu atât nu oamenii dictează ce li se întâmplă, ci autoritatea centrală.
Și această autoritate centrală a învățat să se folosească de temerile noastre. Statul crește, tot timpul. E un cancer ce înghite tot mai mult din fiecare tranzacție, fiecare amărât de profit, fiecare salariu.
Adevărul e că, dacă oamenii sunt dispuși să ajute săracii, pot dona, pur și simplu. Săracii au familie. Vecini. Prieteni. Creând un stat ce donează în locul tău, cu banii pe care ți-i ia cu forța, îți tai craca de sub picioare. Cedezi libertatea ta! Obligi pe toată lumea să doneze, și astfel, descurajezi oamenii să mai muncească.
Un stat bazat pe asistență socială nu supraviețuiește mult. Pentru că, după un timp, toată lumea ajunge să fie plătită de stat, statul își ia împrumuturi, și nu mai are cine să le plătească, și apoi cade.
Între timp, toți antreprenorii dispar. Pentru că atâta taxă e pe capul lor, că le e prea frică să încerce ceva. Și nu sunt ca o firmă mare, care poate că are 2-3 oficiali sub papuc, și pot să rămână în competiție. Nu. E mult mai riscant să debutezi la negru, pentru că nu ai de unde da mită, în cazul în care ești prins.
Ce ai prefera - să nu ai pensie, dar copilul tău să aibă un salariu dublu? triplu? Sau să ai pensie, dar copilul tău să fie un sclav băncilor?
No comments:
Post a Comment